Categorisit la poemele nomadei
“iubitul meu!”
sunt zece zile crosetate
pe peretii castelului nostru textil
desenandu-ti conturul halucinant intre valuri si cer
te cerni peste mine in toiul noptii
cand frigul te prinde de-un deget, de doi
de sold, de talie, de burta, de grai
sunt zece zile de spuma
de spate framantat in lapte
cu vantul smuls marii
alunecand bland peste sanii tai
candva banuiti
prin spartura casei noastre
sunt zile sablon clipe dragon
“printul meu!”
vapaia fiecarei clipe ce va sa soseasca
sa fie oglinda a zilelor sarate
si a noptilor umede
in vecii vecilor
2 Comentarii până acum
Lăsați un comentariu
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <pre> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>


Tu ejty ala din poza aaaa
Comment de Bobo august 18, 2008 @ 9:40 amma faci sa plang
Comment de Serban august 28, 2008 @ 10:07 pm