[Text publicat in numarul 22 al revistei culturale online Egophobia, iunie 2009.]
Chiar şi zăbovind numai superficial asupra importanţei aparatului reproductiv al fiinţei umane în mecanismul perpetuării vieţii în univers, realizăm că fascinaţia, deseori inconştientă, faţă de falus şi vulvă este cât se poate de intemeiată. Aceste entităţi carnale, de-o complexitate organică incredibilă, sunt singurele unelte ce permit perpetuarea fiinţelor cu caracter sexual. Aceasta implică, pe lângă atenţia pentru obiectul organic, şi o componentă puternic psihică în relaţionarea cu organul sexual. Se pare că încă de timpuriu omul a fost conştient de forţa creatoare ce zace in străfundul său. Miturile creatoare comportă o masivă încărcătură erotică, imposibil de trecut cu vederea. Pentru semiţi fluviile Tigru şi Eufrat au fost produsul unei juisări divine, vechile mituri egiptene vorbesc chiar de naşterea universului ca o explozie seminală datorată unei masturbari divine. Bogatul şi fecundul sol al Orientului prins între Tigru şi Eufrat a fost brăzdat şi adus la maturitate productivă cu ajutorul unui penis de zeu.
Cititi continuarea articolului aici.
