In ultimul timp am avut disconfortul de a da nas in nas, nevoit si cu parere de rau, cu Tanarul Patriot. Proaspat infectat, peste noapte as spune, a capatat o ferocitate, de altfel straina de el. Departe de mine intentia de a critica aplecarea unui persoane catre binele polis-ului, insa m-a oripilat discrepanta dintre gestul nobil de a te implica in politica spre binele celor din jur si de a te implica din pure ratiuni utilitariste si oportuniste. Pe cei cativa Tineri Patrioti, pe care i-am intalnit, ii stiu de multi ani, atat de bine incat pot, cu usurinta, sa ii acuz pe unul sau pe altul de lipsa de sinceritate si convingere (de oportunism, cu alte cuvinte), ori de prostie pur si simplu.
Motivele explicite, care il mana spre aceasta sfera “decizionala”, sunt: posibilitatea de a se invarti intr-un cadru select si de a isi face contacte la un nivel inalt, posibilitatea de a face bani (formularea asta m-a lasat rece, deoarece nu am priceput nici pana azi, cum anume vrea Tanarul Patriot sa faca bani), si alte asemenea rationamente gastronomice, insa nicidecum nevoia de schimbare. Ori, daca si-ar dori schimbarea, l-as acuza pe Tanarul Patriot de aceeasi naivitate, de care m-a acuzat si el pe mine. Nu e loc de el pe acolo, e o iluzie ca ar fi loc de el si de glasciorul lui. Loc pentru el se face, desigur, atunci cand trebuie sa lipeasca afise, sa poarte tricouri inscriptionate sau sa fluture un steag (eventual sa imparta brichete personalizate).
Pana i se va face loc la masa Tanarului Patriot, nu va mai avea ce manca. Si mai mult: daca va mai ramane ceva de mancat, o va face cu aceeasi lingura si conform aceluias cod al bunelor maniere mostenit de la “cei mari”. Asa cum a invatat acasa, in cei sapte ani de acasa (sau cinci de mandat).
Tanarul Patriot, desi inteligent si sprinten, nu doreste sa schimbe mentalitati, sa faca tara mandra, sa iasa in strada sa mature, sa inventeze ceva, sa salveze un arbust. Pentru ca schimbarile nu vin, cum cred unii, din asprimea amenzilor sau din acuratetea si aplicabilitatea legilor. Schimbarea vine din confruntarea asidua, intretinuta, cu propria persoana. Intai si intai schimbarea exteriorului vine ca un rezultat al schimbarii interiorului. Tanarul Patriot ar rade daca ar citi indemnul lui Tutea pentru tineri (“in templu”). El nu vrea schimbarea. Nu. El vrea la partid, la chiolhanuri si pomeni. El nu spera la ceva mai bun, ci vrea doar sa participe.
Tanarul patriot observa ca ceva pute, dar are batista.
